Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Februarie 2011

Intai Martie a sosit,
Cu o marama peste ramuri,
Dar in inimi a inflorit,
O poveste de pe vremuri.

Tot ce-i suflet de femeie,
Sa primeasca acum in dar,
Un buchet de orhidee,
Si o efigie de chihlimbar.

In cale sa i se astearna,
Un covor de fantezii,
Si in suflet sa i se cearna,
Un vifor de bucurii.

Omagiem fiinta care,
Ne este alaturi pe vecie,
In povestea de iubire,
Mama, fiica sau sotie.

Read Full Post »

La sfarsit de seara,
Pe un tapsan sihastru,
O alba stea coboara,
Din maretu-i castru.

Pe ramuri se aseaza,
Usoara ca un vis,
Si raza-i lumineaza,
Sihastrul paradis.

_Chemarile ce vin,
Pe drumuri de vapai,
Te-nlatuiesc Cosmin
Si ard in ochii tai!

Te zbati in mreaja sortii,
Si alergi dupa himere,
Dar bratul had al mortii,
Nu iarta si nu piere.

_Coboara langa mine,
Frumos strajer al noptii,
Ca soaptele-ti senine,
Alunga valul sortii!

Tu-mi canti povestea vremii,
Cu al pasilor sirag,
Ramasi pe prundul lumii,
Si sa te ascult mi-e drag.

_Dar toate-s flori de fum,
Ce-ti surad o clipa,
Pe-nvolburatul drum,
Se destrama in pripa!

Si tu cu ce te alegi,
Cand la geam iti bate,
Neantul fara legi,
Cu nesfarsita-i noapte?

_Tu esti un glob de gheata,
Pe nesfarsita-ti cale,
Eu sant un strop de viata,
Lipsit de osanale!

Un nume e a mea lume,
Frumoasa si curata
Si Penelopa ii spune,
Iubire adevarata.

Read Full Post »

Undeva, odinioara
La o margine de crang,
Intr-un miez de primavara,
Doua pasarele ajung.

Dand vartos din aripioare,
La drum greu si vreme rea,
S-au oprit, din intamplare
Pe aceeasi ramurea.

Cip cirip, se salutara,
El si ea cu reverenta,
Minunandu-se in taina,
De aceasta incidenta.

El zglobiu si ea frumoasa,
Se privira pe furis,
Si cu o bucurie imensa,
Se avantara in frunzis.

Ciripit vioi si tonic,
Se revarsa pe dearandul,
Ca un vast concert simfonic,
Ce inunda intreg crangul.

Peste jerbele sonore,
Printre arborii batrani,
Patrund razele de soare,
Ca o ploaie de lumini.

Singuratic trubadur
Vantul leagana frunzisul,
Intr-un vals fara cusur,
Freamat curgator ca visul.

In micutul colt de rai,
De patrunzi pe vreo carare,
Peste toate acestea dai,
De ai suflet si chemare.

Read Full Post »

Din curtea casei parintesti,
Imi facusem odinioara,
O cetate ca in povesti,
Unde stam din zori in seara.

Era un inceput de drum,
In miezul copilariei,
De care-mi amintesc si acum,
Cu fiorul nostalgiei.

Dar micuta mea cetate,
Avea multe teritorii,
Eu le-am anexat pe toate,
Ca trofee iluzorii:

Ulita serpuitoare,
Printre vetre si vaiugi,
Campul cu multe ponoare,
Si padurile de fagi.

Peste tot haladuiam,
Dus de un fior navalnic,
Vremea-ntreaga o petreceam,
Ca un bidiviu salbatic.

Pe vremea aceea se juca,
Cu ardoare si tot rostul,
Hora-n sat duminica,
De se clatina pamantul.

Hora noastra romaneasca,
Dusa de batrani si tineri,
La poarta lui Iorgu Cinca,
Tropotind pe repezi ritmuri.

Amintiri de neuitat,
Mi s-au tiparit in minte,
Despre oamenii din sat
Si a lor drepte invataminte.

Nica mutu si Nenel,
Lisandrina si Marita,
Gheorghe Fonea, Geacarel,
Baldovin si baba Cata.

Iata doar cateva nume,
Dintr-un lung sirag de stele,
Ce au ars pe asta lume,
In preajma cetatii mele.

Ii gasesc si azi as zice,
Nu in sat, ci sus in deal,
Sub un nume scris pe o cruce,
Intr-un sumbru areal.

Si, alaturea de ei,
In oceanul de tacere,
Odihnesc parintii mei,
Triste umbre efemere.

Din frumoasa mea cetate,
Pe care o aveam odinioara,
Au ramas doar frunze moarte,
Ce furtuna le doboara.

Read Full Post »

E mare vanzoleala pe scena politica a tarii. Situatia economica si sociala a Romaniei, nu e deloc pe roze. Timp de peste doua decenii, domnii deputati si senatori, domnii prim ministri si ministri, s-au tot jucat cu soarta acestei tari, precum pisica cu soarecele. Atat de bine s-au „jucat”, ca in momentul de fata averile multora dintre ei, s-au rotunjit si s-au tot rotunjit, ca acum sant in pericol sa se cam „sparga” de atata rotunjire. Si asta in timp ce nivelul de trai al populatiei, al oamenilor care au muncit cinstit in adancul minelor, in combinate siderurgice, chimice, pe santiere, etc au ajuns in sapa de lemn, au ajuns sa traiasca de pe o zi pe alta. Poporul mocneste. Se acumuleaza tensiuni sociale, din ce in ce mai greu de controlat. In timp ce marii imbogatiti peste noapte, duc o viata de huzur si opulenta desantata, petrecandu-si concediile sau sfirsitul de saptamana in tari exotice, marea majoritatea populatiei traieste in lipsuri si saracie greu de suportat. Pe fondul acestei grave situatii, la care actualul guvern si partid de guvernamant are o contributie destul de importanta ca si celelalte partide aflate acum in opozitie, fac tot felul de strategii, incercand sa iasa basma curata, atunci cand va trebui sa dea socoteala pentru haosul din tara, pentru dezastrul economic in care ne aflam, cat si pentru coruptia desantata care predomina in toate institutiile statului. Una din aceste strategii si-a facut aparitia chiar de curand. Este vorba despre o bizara alianta politica dintre un partid de stanga-PSD si doua partide de dreapta -PC si PNL. Credeti ca aceasta noua alianta este dictata de interese patriotice? Credeti ca aceasta are ca scop cresterea calitatii vietii oamenilor din aceasta tara, a celor multi? Nu! Categoric nu! La orizont, se contureaza un nou pericol care-i ameninta pe toti. A aparut un nou partid, care creste vertiginos atat numeric cat si in sondaje. Partidul poporului! S-ar putea sa se confirme inca o data zicala, ca atunci cand doi se cearta al treilea castiga. Iata care este temerea! S-au unit de teama sa nu piarda alegerile in fata unei formatiuni politice, care ar putea salva tara de coruptie, de incompetenta si demagogie. De ar da d-zeu ca noul partid abia conturat sa nu ne dezamageasca si el, asa cum au facut-o
aceste gasti politice care au distrus intregul potential economic, social si moral al acestei tari, in cei peste 20 de ani cati au trecut de la ’89 si pana in prezent.

Read Full Post »

Luntrea pluteste pe valuri valsand,
In ritmul  mareic al neantului imens,
Luntrasul trudeste la vasle cantand,
Arhaicul refren de zbucium intens.

Strabate suisuri in spatiu si timp,
Cu vasla proptita-n creste de val,
Luntrasul se simte ca un zeu din Olimp,
Cand calca furtuna si ajunge la mal.

Sfidand stihia se avanta in larg,
Sa infrunte neantul si valul nestins,
Luntrasul isi face speranta catarg
Si strabate cu luntrea intregul cuprins.

Il mana din urma crampeie de vis,
Ce-i tulbura simtirea si linistea din piept,
Luntrasul a zarit intr-un mic paradis,
Un chip de gazela ce inima i-a rupt.

Luna se inalta pe cerul instelat,
Poleind pamantul cu priviri de foc,
Luntrasul vasleste trist si insingurat
Pe intinderea pustie si fara noroc.

Il doare departarea de aleasa lui
Si-i aude glasul in susur de izvor,
Sufletu-i goneste in zbor haihui,
Pana la portita casei cu pridvor.

Te-am intalnit frumoasa mea de vis
In zumzetul divin al florilor de mai,
In suflet mi-ai aprins lumini din paradis
Si inima mi-ai luat-o aruncand-o in rai.

Vino, dar, cu mine pe a vietii carare,
Sa fii mireasa mea pana la sfarsit!
Te voi iubi nespus si fara incetare,
Din zorii tineretii si pana-n asfintit.

Luntrea pluteste pe valuri valsand,
In ritmul navalnic al neantului imens,
Luntrasul trudeste la vasle cantand,
Povestea unei iubiri ce arde intens.

Read Full Post »